Am dansat cu vântul în largul Mării Roșii

Strâns îmbrățișați, am stat o vreme într-un dans tainic, doar de noi știut. Un dans în care s-au împletit tăcerea și înțelesul.
Mi-a dăruit magia atingerii în fiecare celulă.
Mi-a sărutat buzele, spunându-mi că mă aștepta demult, acolo, în largul Mării Roșii.
Mi-a răsfățat pielea și s-a jucat în părul meu.
Ca simbol străvechi, am purtat IA de Banat în largul Mării Roșii, în semn de prețuire pentru rădăcinile mele și pentru acel moment.

Am purtat IA în dansul cel tainic al înțelesului, dincolo de cât poate mintea să cuprindă.

Am dansat cu întreaga mea ființă valsul înțelesului.

Și poate că tocmai acolo, între mare și cer, între vânt și suflet, între rădăcinile pe care le purtam cu mine și depărtarea în care mă aflam, am înțeles încă o dată ce înseamnă pentru mine o călătorie care transformă.

Ci acea călătorie din care nu te mai întorci  cel care ai plecat.

Pentru că uneori transformarea  vine dintr-o atingere a vântului, din tăcerea mării, dintr-un apus, din întâlnirea cu un loc sau dintr-o clipă în care exteriorul atinge ceva foarte profund în interiorul tău.

Călătoria devine atunci mai mult decât descoperirea unei destinații.

Devine întâlnire.
 Cu locul.
 Cu lumea.
 Cu rădăcinile tale.
 Cu TINE.
TU ești cheia pentru un nou început atunci când alegi să lași în urmă trecutul!

Iar când drumul te aduce din nou acasă, nu aduci cu tine doar fotografii, suveniruri și amintiri.

Vântul poate deveni o energie de curățare, eliberare și recentrare.
Atunci când bate vântul, oprește-te pentru câteva clipe.
Nu faci nimic.
Doar dă-ți voie să simți.
Lasă-l să te atingă pe haine, pe păr, pe piele și apoi imaginează-ți că atingerea lui trece dincolo de piele.
Respiră.
Lasă vântul să treacă prin tine și să poarte mai departe gândurile, tensiunile, neliniștile și tot ceea ce simți că nu mai vrei să păstrezi.

Nu îl opri. Nu îl controla.

Stai în bătaia lui și ascultă.
Cu fiecare adiere, eliberează.
Cu fiecare respirație, revino către centrul tău.
Simte cum rămâi mai prezent, mai ușor, mai aproape de tine.
Apoi, pentru câteva clipe, închide ochii și întreabă-te:

Ce las astăzi vântul să ducă de la mine?
Ce aleg să păstrez în mine?

Și rămâi acolo.

Tu.
 Respirația.
 Vântul.

Așa s-a născut pentru mine sensul Călătoriilor care transformă by YONIKA.

Călătorii în care destinația este doar începutul, iar adevărata călătorie continuă în interior.
🙏 Recunoștință.